Lenghel, despre realităţi
Colecţie de pamflete şi alte scrieri
RSS
  • Home
  • Despre
  • Contact

Sep 2 2013

Planuri de început de toamnă

Toamna-in-munti-271Nu mai e un secret că am renunţat la poziţia de redactor şef al Gazetei SF. Nu e vorba de scandal cum ar presupune unii (sau poate nu sunt eu corect informat) ci de diferenţe de opinii despre modul cum se rezolvă anumite probleme. Concursurile, se vor derula aşa cum a fost stabilit, lumea merge mai departe independent de voinţa noastră.More

By Eugen Lenghel • Reflectii 0

20070527-WRT54GL

Aug 29 2013

Routere WiFi – ce e bun pentru acasă?

20070527-WRT54GL

În seria „o problemă de IT, o soluţie practică”, vă prezint următoarea problemă rezolvată. Ce router Wifi alegem? Dacă până acum un an mai puteai face diferenţieri şi alegeri pe baza aplicaţiilor folosite, acum toată lumea foloseşte streaming video şi voce. Debitul este important, ceva mai mult decât distanţă. De aceea, vom discuta doar despre routere din clasa N, lăsând la o parte clasa G cu celebrul WRT54-GL de la Linksys/ Cisco.

Ce avem în vedere? Rata de transfer să fie minim 300 Mb/s. Preţul, cât mai mic posibil pentru calitate ok. Acum, nu va aşteptaţi ca pentru 300 Mb/s să plătiţi mai puţin de 100 de lei, să meargă şi bine.

Ok, parametrii i-am stabilit, care sunt criteriile de calitate atunci? Antenele! Dacă vreţi să priviţi un film din dormitor, cu routerul în sufragerie sau în hol, vă trebuie antene. Cu cât mai mari cu atât mai bune. Majoritatea ruterelor vin cu antene de 1-2 dB. Ceea ce înseamnă foarte puţin. Dincolo de primul perete aveţi probleme. Antenele de 3-5 dB sunt un pic mai scumpe, dar dacă le găsiţi deja în pachet cu routerul, e excelent. Sunt şi aparate cu antena ascunsă în carcasă. Din experienţă,  vă pot spune că respectivele antene sunt destul de slabe. E bine să le ocoliţi. Sunt excepţii, cum ar fi routerele din seria N de la Cisco/Linksys, dar acelea sunt relativ scumpe. A nu se confunda cu seria E(conomy), făcute într-adevăr pentru useri casnici, dar cu tot felul de probleme. Chiar dacă sunt de firmă, nu fac faţă pentru mai mult de 4-5 device-uri conectate.

Am vorbit de antene, dar trebuie spus ceva despre soft. Firmware-ul, sistemul de operare al routerului este important. De multe ori vă daţi seama din interfaţă de configurare despre ce e vorba. Daca e simplistă i cu puţini parametri, nu prea ergonomică, nici routerul nu este mai breaz. Aici aş putea aminti routerele de la Serioux sau TP-link, cu soft relativ neîngrijit făcut. La majoritatea modelelor, firewall-ul este absent. Iar în condiţiile în care orice puşti de liceu se bagă să cloneze ip-uri şi să spargă reţele, nu este foarte comod.

Deci antene bune, soft bun (citiţi manualul de utilizare înainte să-l cumpăraţi şi va lămuriţi), preţ rezonabil (nu cel mai mic din piaţă), minim 300 Mb/s.

DIR-605L_A1_Image H(Front).jpg.320Ah, mai e o problemă legată de antene. Fără antene vizibile, o antenă, două antene sau trei antene. Ce alegem? O antenă ar echivala cu 150 Mb/s, dar nu e tocmai aşa. Specificaţiile pentru draft N prevăd trei canale de frecvenţe prin care se fac simultan emisii şi recepţii. Fără trei antene, nu este posibil. Oricum, pe o antenă, la un moment dat, comunicaţia se face într-un singur sens. Deci half-duplex. Pe trei antene avem 3 canale half duplex. Pe 2 antene, avem 1 canal adaptativ full-duplex. Pe o antenă, avem latenţe mari. O antenă mică, e bine s-o ignorăm. Antene incluse în carcasă? Aş zice ca foarte probabil sunt antene foarte mici. Ce este de reţinut cu antenele exterioare: de cele mai multe ori sunt detaşabile (la ruterele ieftine i slabe – nu) şi pot fi înlocuite cu antene mai mari, care pot transmite la distanţe mai mari. De exemplu, cu o antenă direcţională de 12 Db am reuşit comunicaţii la 4 Km. E adevărat, a trebuit să caut un punct suficient de înalt pentru a avea vizibilitate directă.

Considerând tot ce am spus mai sus şi ceea ce se găseşte pe piaţă acum în România, am putut alege un router D-Link DIR-605L, cu două antene de 5 dB, soft uşor de configurat, cu posibilităţi avansate de configurare a rutelor statice, firewall, port-forwarding, DDNS, cu securitate la zi şi ofertă gratuită de servicii Cloud (inclusiv supraveghere la distanţă a reţelei). Preţul este între 120 şi 140 de lei, destul de bun pentru ce e în pachet.

 

FFA1C6CC73_64206_b.jpg.320Altă alegere,  ar fi ASUS RT-N12 C1, la un preţ puţin mai mare, care permite configurarea a patru reţele Wifi pe acelaşi dispozitiv.  Dacă vorbim şi de acces USB, print server, deja intram în altă gamă de preţuri şi alte aplicaţii. De unde vom porni un alt articol.

Va urma.

By Eugen Lenghel • IT 0 • Tags: cisco, d-link, linksys, router, tp-link, Wifi

packaged_chip

Aug 20 2013

Calculatoare fierbinți? Avem soluții!

supercoolDeși vara este pe sfârșite, temperaturile mari încă nu ne dau pace. Foarte probabil ca ele să continue și în septembrie, deși sper să fie ceva mai răcoare. Soarele puternic, plin de pete, aflat la maximum de activitate, combinat cu praful și poluarea Bucureștiului afectează mai mult decât sănătatea proprie, influențând și buna funcționare a calculatoarelor.

Majoritatea calculatoarelor din jurul nostru se bazează pe răcire activă cu aer, foarte puține cu fluid sau alt agent. Dar, caracteristica unică ce se regăsește în toate, radiatorul termic, are nevoie de îngrijire. Încet, încet pe radiatoarele din interiorul calculatorului se acumulează praf, împiedicând transferul termic pentru care a fost proiectat. Chiar și după o curățare corectă, la fiecare șase luni depozitele de praf se refac, ducând la supraîncălzirea procesoarelor, cu efect dramatic asupra procesoarelor grafice în special.

Există soluții, cele mai avantajoase fiind bineînțeles cele care previn defectele. Vă putem oferi întreținerea periodică a sistemelor de calcul și a perifericelor (imprimante, multifuncționale, routere) și dacă e cazul depanarea celor afectate iremediabil de supraîncălzire: depanarea plăcilor de bază sau a plăcilor grafice, pentru calculatoare și laptopuri. Nu trebuie să scăpați din vedere tabletele sau telefoanele smart, acestea fiind tot sisteme de calcul dar împachetate compact.

Experiența personală în domeniul calculatoarelor depășește două decenii, fără întrerupere, timp în care nenumărate calculatoare mi-au trecut prin mâini, fiind depanate cu succes, de la vechile dulapuri în săli frigorifice, până la cele mai noi tablete sau telefoane smart.

De aceea, dacă auziți zgomote neobișnuite din interiorul calculatorului, ventilatoarele  încearcă să imite turbina de avion, tastatura laptopului este sensibil mai caldă sau pur și simplu sistemul se repornește singur dacă-l puneți la lucru, sunați-mă sau folosiți formularul de contact pentru a programa o vizită. Doctorul de calculatoare va avea grijă de toate.

Dacă mai ofer și alte sericii de IT & C (tehnologia informației și a comunicațiilor)? Bineînțeles! De la depanare de calculatoare, laptopuri și altele, până la recuperări de date, detectarea accesului neautorizat, proiectare și programare aplicații software, design de situri web, consultanță în achiziția de echipamente și integrarea lor în rețele. Dar despre fiecare în parte în alte articole.

Până atunci, nu ezitați! Aveți o problemă de IT & C, contactați-mă! Cu siguranță am o soluție care vă va satisface cerințele!

Cray Supercomputer
Cray Supercomputer

By Eugen Lenghel • IT 0 • Tags: calculatoare, caldura, consultanta IT, depanare, hardware, laptopuri, reparatii, reparatii laptop, software web design

Glass-Getting-Started-Past-640x353

Aug 13 2013

Comunicare holografică

Sefeul trece prin noi şi ne depăşeşte. Suntem oamenii care trăiesc ceea ce acum două zeci de ani erau doar vise şi idei nebune. E suficient dacă pun în discuţie telefonul. Un gadget care este deja unealtă comună, atât de comună încât multe familii au colecţii de astfel de scule, multe modele învechite şi bune doar de press-papier. În cazul în care mai e hârtie prin casă.

lync Pornisem o discuţie acum ceva vreme despre posibilitatea apariţiei unui nou mediu de socializare virtuală. Acum, avem câteva aplicaţii care încep să fie depăşite. După Yahoo! Messenger, Microsoft Messenger, episodul Hotmail, implozia AOL si multe alte încercări, inclusiv IR, a apărut Facebook. Aparent şi acesta şi-a atins apogeul şi începe să o ia în jos.

Toate acestea exploatau un singur canal de comunicaţie, sau în orice caz aceasta e impresia oferită utilizatorilor. Odată cu trecerea timpului, Capacitatea de absorbţie şi prelucrare a informaţiei de către creierul uman, creşte. Până într-atât încât un ecran full HD nu mai este suficient. Deja filmele contemporane lucrează cu proiectoare holografice, conectate direct la backbone, cu procesoarele si capacităţile de stocare ascunse pe undeva prin pereţi.

Care este caracteristica principală a proiecţiilor holografice? Faptul ca elementele grafice par a fi uşor de manipulat în 3d, rotite, deformate, asociate, azvârlite la coşul de gunoi. Deplasarea şi asocierea sunt foarte importante. Widgetizarea, pentru a folosi un nou verb maltratat din engleză.

life-sized-holograms-tony-starkPentru cei care folosesc desktopurile grafice cu multe scule si accesorii, pentru majoritatea blogerilor, widget-ul este o noţiune destul de clară. O componentă software cu sarcina de a afişa un set precis de informaţii. De obicei pe coloana din dreapta a site-urilor WEB sau desktopului Windows. Azi, de ziua Stângacilor, proclam ca widget-urile trebuie folosite pe tot ecranul. Interfaţa aplicaţiei nu mai trebuie să fie o fereastră desenată deasupra unei colecţii de procese, ci un widget conectat la o sursă corespunzătoare de date.

Avem posibilitatea descompunerii site-urilor WEB, a aplicaţiilor desktop în surse de date. Fiecare fereastră, meniu, bară de stare, poate fi considerată widget şi aşezată oriunde în noul spaţiu tridimensional holografic. Ba chiar, mai multe widgeturi de acelaşi fel combinate vor putea forma un carusel. Toate conversaţiile vor fi sub forma unei coloane. Iar la întrebarea băiatului de 9 ani „tată, cine este acolo în copaci?” vom trage fară grabă widgetul camerei de supraveghere din pădure şi într-un nor pufos se va aşterne imaginea real-time a mişcărilor din pădure.

Facebook va fi spart în zeci de ferestre, din care unele vor rămâne ascunse. Lync, de la Microsoft, va avea ceva mai mult succes, poate şi organizării în componente separate. Ce prevăd este recombinarea diverselor aplicaţii de comunicare sub forma unei colecţii de widgeturi, cu surse variate de provenienţă a informaţiilor. Vor pluti spectaculos în aerul ocupat de proiecţia holografică, comandate prin gesturi şi voce.

apple-black-hole-holographic-device-navigatePe cine pariez? Unii vor fi dezamăgiţi. Aş fi vrut să fie google. Dar cred că va fi Microsoft, cu o platformă relativ răspândită pe diversele modele de unităţi de procesare, cu aplicaţiile Lync, care nu mai depind de un server ancorat la client şi baza mare de licenţiere. Nu mai rămâne decât sa ofere gratuit şi proiectoare holografice.

Apple are prototipuri, dar a început sa demonstreze ca nu mai poate. Google are o mulţime de aplicaţii dar cam atât. Iar despre facebook. Ce putem spune? Atunci când voi putea desface fereastra aplicaţiei în widgeturi uşor de reaşezat, va avea succes. Până atunci va fi doar o faţă deja veche a trecutului. Un MIRC puţin modernizat, la cam 30 de ani de la prima tableta apărută în film, la câţiva ani de la primele proiectoare holografice digitale şi la mai puţin de un an de la lansarea Google Glass.

By Eugen Lenghel • IT 0 • Tags: Apple, Glass, google, Holographic desktop, Lync, Microsoft, Science Fiction, Virtual Desktop, yahoo

IMG_20130720_200635

Aug 9 2013

Science Fiction Festival, Râșnov 2013, concluzii (5)

IMG_20130720_200635Am făcut tot felul de divagaţii pe teme filosofice, pe ici pe acolo practice, iar Ştefan Ghidoveanu a expus cu lux de imagini jurnalul de bord al Festivalului. Acum simt nevoia de a face un scurt rezumat şi de a enunţa concluziile acestei manifestări. Orice completare este binevenită.
Am pornit la drum oarecum nesiguri, mai ales datorită conştientizării faptului că este unul din cei mai grei ani din ultima perioadă. Comparativ, 2008-2009 au fost ani de belşug. Deşi agricultura merge bine sau mai degrabă pentru ca agricultura merge foarte bine. Deci finanţările mici, modeste, nu s-au realizat în măsura aşteptărilor şi nici audienţa nu a fost atât de numeroasă pe cât am proiectat anul trecut.More

By Eugen Lenghel • Reflectii 1

rosenau (1)

Aug 1 2013

Science Fiction Festival, Râșnov 2013, povestea (4)

rosenau (1)Ajuns aici, aş fi vrut sa adopt un ton mai voios dar unele considerente mă împiedică. De exemplu, anul acesta fondurile destinate activităţilor culturale au fost pe măsură ce trecea timpul mai subţiri şi eluzive. Nu că ar fi fost cine ştie ce de la jumătatea anului trecut încoace. Dar încă ar fi fost ceva.

Apoi, partenerii iniţiali s-au debranşat uşor-uşor din angrenaj, motivaţi pesemne de veşnica teamă: „Cine face? Noi să facem?”. Nu am încercat să-i opresc, nu aveam cum. Toate acestea constituiau premize destul de dificile, mai ales când proiectul iniţial presupunea o audienţă de circa 200 de persoane. Inutil să insist că foarte mult din acest festival se datorează voluntariatului. Nimeni nu s-a întrebat cine stă să aibă grijă de proiector şi de film. Cine se duce încolo şi încoace, încercând să rezolve micile probleme care apar. Asociaţia Mioritics a fost luată de majoritatea la pachet. Eu ţin să le mulţumesc din suflet. Chiar dacă nu prea i-aţi văzut, ei au fost, lucrând în spatele scenei, ţinând decorurile în picioare.

Mai mult de atât, spaţiile disponibile anul trecut în Casa de Cultură au intrat în renovare. Un lucru bun în principiu dar care ne-a afectat oarecum. Coincidenţa face ca cetatea să fi fost şi ea oarecum atinsă de restricţii, în săptămâna următoare festivalului urmând să se toarne un film. Deci şantier arheologic, platou de filmare, decoruri, săbieri costumaţi antrenând grupe de copii  în misterele jocului cu spada. Pozitiv ar fi că anul viitor ne vom putea bucura de ele, având posibilitatea mai multor sesiuni în paralel.

Am revenit asupra proiectului, asupra bugetului, renunţând la baletul de lumini LASER de care aminteşte Viorel şi la alte idei asemănătoare. Dar el uită că a aflat altfel de aceste idei, iar proiectul curent nu le-a inclus niciodată. Ceea ce e bine, pentru ca le vom putea pune în practică la viitoarea ediţie. Împreună cu concursurile literare, artistice, decernări de premii şi un eventual concert.

Ce aş vrea să reamintesc, înainte de a vă oferi cuvântul – pentru că ţin la opinia voastră, este doar atât: festivalul SFF nu a fost conceput ca replică a mai vechilor sau noilor manifestări de gen. Ba chiar s-a vrut sa fie complet altceva. Acea lipsă de rigiditate a fost dorită şi proiectată. Ne-am bazat pe faptul că majoritatea se vor trezi târziu pentru că vor discuta târziu. Am dorit să avem un comentator profesionist de film pentru a avea bazele unui festival de film SF în cadrul festivalului SFF.  Cu eventuale premii în viitor la un concurs de film SF.

Unele voci au contestat Ziua Ştiinţelor pentru a nu se confunda cu Atlantykron. Raţionamentul a fost simplu. De anul trecut, titulatura festivalului a fost „Festivalul Science & Fiction”. Putem lua oricare din cele două componente, în orice combinaţie dorită. Ştiinţa e privita sub forma de cunoaştere. Ficţiunea fiind o altă formă a cunoaşterii. Poate din acestea două să decantăm în viitor o şcoală românească de viitorologie (un aspect mai practic al imaginarului) care ne-ar permite să scrutăm mai realişti viitorul fără a mai orbecăi neputincioşi prin cotloanele istoriei. Deci nu e vorba de ştiinţe abstracte ci de acele conexiuni ştiinţifice necesare creaţiei ficţionale. Şi aici ne depărtăm decisiv de ceea ce se întâmpla la Atlantykron.

Revin cu o idee pe care am mai expus-o. Festivalul de la Râşnov este în primul rând născut din dorinţa de colaborare şi de reconstituire a fandomului SF în dimensiunea să profundă, a cititorilor, alături de fani dedicaţi şi artişti sau scriitori. Nu a fost gândit să înlocuiască alte manifestări. Nu are rolul de a înghiţi un Romcon sau altul. Cel mult, poate avea şansa ca prin stabilitate şi anvergură să atragă în viitor şi membri ai fenomenului SF european. De aceea, fiecare din participanţii acestei prime ediţii a lăsat deoparte ideile preconcepute reuşind să comunice cu toţi ceilalţi participanţi. Cum s-ar spune, fiecare din vorbitori a fost ascultat cu interes. Ceea ce, din experienţa proprie, este un succes.

Îmi doresc, la fiecare din ediţiile viitoare, măcar acest aspect să devină o constantă.

Album foto Science & Fiction Festival

[pe2-gallery album=”http://picasaweb.google.com/data/feed/base/user/102281659920516339847/albumid/5903364827292648545?alt=rss&hl=en_US&kind=photo” pe2_single_image_size=”s150-c” pe2_single_image_size_format=”P” ]

By Eugen Lenghel • Reflectii 0 • Tags: sff2013

«‹ 3 4 5 6 ›»

Categorii

  • IT (7)
  • Poezie (2)
  • Proza (11)
  • Reflectii (89)
  • Reviews (5)
  • Scurte (7)
  • Stiri (23)

Meta

  • Log in
  • Entries feed
  • Comments feed
  • WordPress.org

Caută pagina

Comentarii

  • Eugen Lenghel on Lucrurile bune nu se tac …
  • Samba on Lucrurile bune nu se tac …
  • Alex Neagu on Concursul de roman Tracus Arte – Gazeta SF 2013
  • Eugen Lenghel on Concursul de roman Tracus Arte – Gazeta SF 2013
  • Alex Neagu on Concursul de roman Tracus Arte – Gazeta SF 2013

Arhiva

Blogroll

  • BoingBoing News
  • Cory Doctorow
  • Fictiuni.ro
  • Free SF Online
  • Gazeta SF
  • GizMag
  • Like NoiNU
  • SciFiEntLand
  • TechCrunch
  • The Register
  • The SF Site
  • Wolfram|Alpha Search
  • World SF Blog

Meta

  • Log in
  • Entries feed
  • Comments feed
  • WordPress.org

↑

© Lenghel, despre realităţi 2022
Powered by WordPress • Themify WordPress Themes