Hosting de bloguri

Vremea pe când era cool să ai un blog a apus. Salut voios! Azi ne trebuie. N-ai pagină, eşti liber… adică fără viaţă socială, n-ai cu ce să te afişezi, n-ai opinie. Nu te place şi nu te scuipă nimeni. Eşti pur şi simplu out.

Sunt sute-mii de site-uri care găzduiesc, mai mult sau mai puţin gratuit blogăreala. Mai mult sai mai puţin de duzină wordpress.com, blog.com. blogger.com, etc. îţi iau ochii cu gratuitatea nudă până ajungi la momentul când nu mai ştii cum să te dezvolţi. Dar lumea ştie că eşti acolo şi nu pleci. Deh.

Alternativa (nu discutăm despre pagini pe facebook sau pe yahoo sau chiar la google) e să cumperi un domeniu şi să-l populezi. Casa ta virtuală,  unde poţi să pui ce vrei, cu preşuleţ la intrare şi trolli care doar atât aşteaptă ca s-o umple de bale şi comentarii stupide.

Ok, spuneţi voi, are Românica destul hosting. Sau cumperi un IP şi înfiinţezi pe balcon un server. Mda. Faza cu serverul pe balcon, lângă butoiul de varză – de cumpărat şi butoi şi varză că e sezon – am studiat-o vreme de vreo zece ani, până a crăpat serverul. Un fel de-a spune a crăpat, pentru ca de fapt începuseră să hârâie ventilatoarele atât de tare ca nu mai stăteai pe lângă el. În rest mergea bine şi păpa curent. Aproape jumătate din factura lunară. Deci hosting în ograda proprie merita doar dacă furi curent sau ai contract cu clienţi babani. Greu de tot pe praful ăsta de criză lentă şi corozivă.

Iar fermele de hosting din RO sunt toate puse pe produs, preţurile în euro, la care bagi şi un TVA exagerat. De ce o fi TVA-ul exagerat, vorbiţi cu alţii. Ajungem prin paşi mărunţi la hosting în State, fără TVA şi plătit în USD. Super. Doar că şi acolo sunt căţei, câini şi alte vietăţi rapace.

Am început acum vreo doi ani, când paginile erau subţiri şi nu aveam milă de timpul vizitatorului, cu hosting la un neica nimeni care se lăuda major: WebHostingPad.com. Vă avertizez: NU mergeţi  acolo. Pierdere majora de timp şi de bani. Plătiţi puţin pentru nimic. Acelaşi principiu e valabil pentru orice serviciu în State: no limit sau unlimited înseamnă de cele mai multe ori zero. Deci e preferabil sa va orientaţi spre cei care dau cât mai multe detalii acceptabile, specificate. WebHostingPad de exemplu limitează la timpul de procesor, la lăţimea de bandă, dar numai după ce ai semnat contractul îţi dai seama ce înseamnă asta. Plus că limitările se fac cu drop de pachete, de-ţi încarcă pagina la cinci minute odată.  Ping-ul răspunde (când răspunde) la 160-220 ms cu TTL de 46. Bine? Sau nu.

Aţi picat în capcana hostingului gratuit sau cheap?  Bună experienţă. Nu costă mult oricum. Atenţie totuşi când închideţi contractul ca să nu aveţi de suferit pe seama plăţilor recurente. Schimbaţi-vă cardul.

Altă capcană este cu best hosting. O groază de site-uri afiliate la o singură firmă, care scot topuri de hosteri: top10, top11, best 50, best10 etc. Vedeţi ceva de genul asta, fugiţi.  Oricum conţinutul lor e cam acelaşi: justhost.com, iPage.com, hostmonster.com, bluehost.com,  etc. Ele aparţin de cele mai multe ori Endurance International Group, care pare a fi o schemă de făcut bani. Unlimited peste tot, preţuri medii, suport scăzut şi viteză mică la navigare. Forumurile sunt pline de ei. Just google it.

Am trecut şi pe la HostGator.com, care pe lângă toţi aceştia e un un gentleman. Merge bine, are performanţe superioare, dar totuşi câteva caracteristici unlimited nu îl recomandă pentru viteză maximă de navigare. Pe de altă parte, preţul e puţin mai mare (semnificativ) decât restul plutonului. Avantajul este că foloseşte acelaşi cPanel free şi pachete de aplicaţii web linux atât de bine cunoscute tuturor. Ping-ul răspunde (tot timpul) la 160-172 ms cu TTL de 49-54. Semnificativ mai aproape de România.

Cel mai bun l-am lăsat la urmă. GoDaddy, hulit acum un an doi din cauza unor trăznăi legate de DNS, pe care totuşi le-a compensat financiar – ceea ce nu o să vedeţi la mulţi alţii, în spatele unei interfeţe elaborate care mixează achiziţia de servicii cu configurarea lor. Un mod foarte american de a face business, care la un moment dat devine uşor de folosit.  Labirintul de ecrane din prima zi capătă foarte repede sens, mai ales că ajungi cam tot timpul acolo unde vrei din trei clickuri. Pachete destul de scumpe comparativ, dar cu reducerile de tot soiul ajung la nivelul lui HostGator. Limitări de tot soiul: la număr de baze de date, la spaţiu de stocare, număr de domenii găzduite, conturi de mail, etc. Dar toate au valori rezonabile. Limitare este şi la numărul de conexiuni simultane la baza de date: 50 pentru un cont mediu. Puţin? Este dublu faţă de numărul conexiunilor de la HostGator, pentru aceiaşi bani. Asta înseamnă viteză dublă la CMS.

Lăsând la o parte faptul că nu e limită la banda consumată, iar găzduirea se face pe mai multe servere (redundanţă – cloud), GoDaddy mai are datacentere şi în Europa. Iar asta se vede. Ping-ul răspunde aproape constant la 46-48ms, iar TTL este 57. Wow! E cumva în România? Mă întreb. Oricum ar fi este excepţional şi vi-l recomand.

GoDaddy!

Acest site este găzduit de GoDaddy!

Re-Think GoDaddy.com. 3 months of Economy Hosting for $1.99/mo.