Schimbarea la faţă a SRSFF

Marylin citind…

Uite nah, mă aflai în treabă şi ca tot omul cu opinii, iat-o pe ultima. Nu mă întrebaţi dacă am fost în vizită pe fostul site, pe care l-am transformat în revistă, SRSFF.ro. Am fost, bineînţeles. Dacă-mi place? Am avut ieri senzaţia că se rupe ceva ( nu în mine), dar totuşi, să începi să torni mortarul şi să pui cărămizile unei noi teme în mijlocul zilei… e puţin lipsit de respect faţă de cititori.

A fost pentru mine o adevărată ruptură cu trecutul, după aproape doi ani de când am preluat site-ul şi un an jumătate de când am înfiinţat revista. Cam de unul singur. Sper că în aceste 18 luni cât am condus redacţia revistei am făcut ce trebuia. Oricum, voi sunteţi martorii.

Bun, să zicem că până la urmă nu contează, totul se iartă, totul se uită, până şi înverşunarea unui personaj care se încăpăţâna să susţină că nu sunt eu redactor şef. Are dreptate. Nu mai sunt la SRSFF.ro.

Cu această ocazie se cuvine să urez putere de muncă noii echipe redacţionale, care ar fi trebuit să aibă grijă mai întâi ca schimbarea de temă să se petreacă la ore fără trafic şi pe o durată mai scurtă. (Şi să anunţe totuşi la Biblioteca Naţională schimbarea editorilor).

Dacă  îmi place tema? Da, tema e ok. Deşi cam portocalie,  nefiind în acelaşi timp un orange clasic pedelist, tema de la Colorlabs poate fi văzută în splendoarea ei originală aici. (Nu mi-a şoptit nimeni, e vizibil de la distanţă, pentru cine ştie ceva HTML sau a trecut pe la Colorlabs). Am văzut legat de asta unele comentarii mai agresive, pe care nu le aprob, deşi într-adevăr, schimbarea bruscă este descumpănitoare, iar pierderea informaţiilor de trafic este regretabilă.

În plus, recomand răbdare vizitatorilor care citesc aceste cuvinte, pentru că lucrările nu s-au terminat aici. Încă mai sunt lucruri de retuşat şi stabilizat pe site, iar lucrul pare a fi doar la început. Ieri fiind într-o zi de marţi 13. Să le urăm noroc.

P.S. Pentru a fi în diston cu moda şi a o nega absolut, pe SRSFF.ro nu mai sunt permise proxy-urile. Adică: nu mai puteţi citi pagina de la job, din avion, tren, hotel, macdonalds sau din orice alt loc unde se pretează caching-proxy sau anonimizare. Site-ul vă vrea cu IP-ul vostru de origine, de la mama sau rds-ul vostru. Păcat. Sesizez urme de Big-Brother?

Pentru remember, pe lângă poza lui Marylin de iarna trecută, prima pagină înainte de înregistrarea revistei, chiar aici: