Lenghel, despre realităţi
Colecţie de pamflete şi alte scrieri
RSS
  • Home
  • Despre
  • Contact

Oct 18 2013

Fictiuni.ro #01 a ieşit în public

000-FICTIUNI1_cover-by-ionut_banutaLuna trecută vorbeam despre o nouă revistă. Acum pot să vă ofer “Fictiuni.ro”, prima ediţie, apărută pe 15 octombrie 2013.

E suficient să citiţi editorialul, ca să vedeţi despre ce va fi vorba în toată povestea şi sa urmăriţi restul articolelor. Sper să vă placă şi textele incluse să va convingă în ce priveşte valoarea literară şi imaginativă. More

By Eugen Lenghel • Stiri 0

Sep 26 2013

O nouă publicație dedicată literaturii

wallpapere-sci-fiProiectul editorial anunțat nu cu multe zile în urmă a fost demarat. Revista online va fi dedicată genurilor ficționale ale literaturii contemporane fără a se limita la domeniul ficțiunii speculative (speculative fiction), având în vedere în primul rând valoarea literară a textelor.

Revista va fi accesibilă debutanților și nu numai, fără limită de vârstă, cu scopul declarat de a promova creațiile literare valoroase și a obține în final un produs tipărit, prin colaborarea cu alte publicații și edituri.

Ca tematică, secțiunile acoperite vor fi literatura, eseistica, materialele critice și articole de sinteză. Nu vor lipsi totuși lucrările grafice, prezentările creațiilor cinematografice sau lucrări acoperind domenii de interes. Vom încerca să obținem un model canonic, dar fără a pune accent pe rigoarea încadrării tematice a lucrărilor. Fiind în acord cu contemporaneitatea și privind în viitor, am observat că slipstreamul ca gen devine din ce în ce mai observat în lucrările moderne și ne așteptăm ca barierele dintre genuri să fie progresiv mai difuze. Repunem în obiectiv experimentul literar, dar în principal acea varietate care este agreată de cititori.

Pentru că este în primul rând o revistă adresată cititorilor!

Dacă vă simțiți în stare să oferiți materiale senzaționale, e momentul. Cuprinsul pentru primul număr a fost deschis, mai sunt încă texte de adunat, și dacă nu sunteți grăbiți, vom fi bucuroși să vă includem în următoarea ediție. Pagina de contact este calea cea mai rapida de a trimite materiale și mesaje, ca de obicei.

 

By Eugen Lenghel • Stiri 1

Sep 25 2013

Concursul de roman Tracus Arte – Gazeta SF 2013

Sigla-TracusConcursul de roman lansat împreună de Gazeta SF cu Editura Tracus Arte s-a încheiat. Deși au fost unele incidente tehnice, totuși finalizarea și chiar finalitatea concursului nu au fost puse sub semnul întrebării. Deși unele voci așa ar fi sugerat, dar lăsăm aceasta pe seama mentalităților care nu percep fair-play-ul ca pe un principiu de însușit ci mai mult ca pe o unealtă ușor de folosit împotriva celorlalți.

Din acest motiv, m-am gândit mult unde anume să anunț rezultatele concursului de roman. Deocamdată voi face doar atât, să vă anunț câștigătorii pe acest blog,  iar cine va binevoi să preia știrea va avea obligația de a anunța explicit sursa.

Deci, cu surle și trâmbițe, cu trompeți ridicând flamurile spre bolți generoase, începem derularea genericului.
Concursul de roman organizat de Editura Tracus Arte, cu sprijinul Gazetei SF, al cărei redactor am fost până în toamna anului de grație 2013, a beneficiat de participarea a patru manuscrise pe care le enumerăm:

1. Motto:
                ”Dovada cea mai evidentă”
Titlu:     Das Mioritza Reich
Autor:   Victor Ionel  Cilincă
 
2. Motto:
                ’’Nimic nu e nou sub soare’’ Oare!?
Titlu:     Raza de intuneric
Autor:   Daniel Barbu
 
3. Motto:
                ”Ei bine, spuse Leul cel Laş, răsuflând uşurat, mă bucur, cred că e neplăcut să nu mai fii viu. Creaturile acelea m-au  speriat aşa de rău, că inima mea încă mai bate tare”
L. Frank Baum, The Marvelous Land of Oz

Titlu:     Ozz
Autor:   Stefana Czeller
 
4. Motto:
                Informaţiile greşite sunt mai periculoase decât neştiinţa pură. De ce? Fiindcă sunt ideale în a te convinge că ştii ceva iar asta îţi ucide   reflexul natural pe care-l avem cu toţii: setea de cunoaştere.
Titlu:     Cronicile păianjenului
Autor:   Alexandru Neagu
 
Surpriza concursului a fost că din numai patru manuscrise au fost desemnate câștigătoare două dintre ele, fată de numai unul așa cum fusese stabilit inițial. Aceasta demonstrează atât calitatea prozelor cât și motivația autorilor în acest demers. Mai mult conform domnului Cosmin Perța, director al Editurii Tracus Arte, cele două manuscrise rămase lângă podium pot face și ele subiectul unei discuții editoriale în măsura în care se pot face unele ajustări necesare. Putem afirma că avem vești bune pentru toți participanții la concurs.

În final, cei doi autori câștigători sunt:

Ștefana Czeller cu romanul “Ozz”

și

Victor Ionel Cilincă cu “Das Mioritza Reich”

Apariția celor două titluri la editia din această toamnă a Gaudeamus este foarte probabilă, de aceea autorii sunt rugați să-și țină telefoanele deschise!

PS. Dacă aveți în plan să scrieți, bine faceți. Poate puneți ceva deoparte pentru o nouă apariție editorială. Aștept semnale și de la voi.

Pe curând, cu mai multe vești.

 

By Eugen Lenghel • Stiri 6

Sep 18 2013

Febră de toamnă – maţe de laptop

IMG_20130917_215836
Radiatorul fusese desprafuit cu două zile înainte… Oare?

A venit vremea rece. E toamnă, 10-20 de grade afară. 20-25 în casă. Credeţi ca în laptopuri o fi mai răcoare decât astă vară? Temperaturi de 40-60 C sunt obişnuite. Chiar un pic mai jos, pentru laptopurile noi sau cele care au trecut pe la mine să le fac o revizie. Altele… pot ajunge la 90-100 C.

Aşa începe povestea. Aseară mi-a venit un laptop în service, un HP Pavilion DV7, o uzină multimedia cu display de 17,3”, cu dual-core şi GeForce groaznic de cald, un 9800GT. Proprietarul, bun prieten mi l-a adus să-i dau de cap unei erori de disc, apărută imediat după ce-a fost cu laptopul la curăţat de praf. Ah, şi să-i scot două şuruburi care-i străpunseseră carcasa, înfipte de acelaşi amator care-i curăţase praful cu 2-3 zile înainte. Prima constatare, era de domeniul evidenţei. Tot laptopul era fierbinte. Cu testerul pe el, au ieşit 90 C cu un maxim de 102 C. L-am oprit imediat şi l-am desfăcut. După oarecare chin si surprize – două-trei şuruburi înfipte în găuri necorespunzătoare, alte două-trei rupte-n floare de şurubelniţe necorespunzătoare, dar cu duşmănie înfipte la loc (cele super-late şi finuţe de la tastatură), am reuşit să desfac efectiv laptopul. Pentru cine ştie modelul, e evident ca trebuie să-l desfaci în întregime ca să ajungi la radiator şi ventilator.

IMG_20130917_215824
Mă gândeam că trebuie schimbată pasta termică, nu scoasă pâsla…

Ce am găsit, pâsla de praf de pe radiator şi de la gura ventilatorului, arată clar – vezi foto – ca intervenţia amatorului a fost de calitate absolut dubioasă. Mai mult, încercarea de a desface radiatorul de pe procesor a lăsat termal-padurile fracturate fără randament în transfer termic, vechi şi coapte. Nu le-am mai pozat pentru ca era inutil. Sincer, lucrurile făcute în halul acesta duc la dezastre.

Hardul a înregistrat în diagnosticul SMART o temperatură de 84 C, care probabil a dus la deteriorarea suprafeţei magnetice. Funcţionarea continuă la peste 90 C a procesoarelor, cipului grafic şi pe rând a tuturor componentelor din zonă, ar fi dus la deteriorarea contactelor, dezlipirea progresiva a acestora şi defectarea iremediabilă a laptopului în mai puţin de o lună. Asta la un laptop cu configuraţie business, care a costat peste 2000 euro iniţial.

În concluzie, insist asupra unor aspecte:

1. Laptopurile trebuie revizuite periodic, la cel mult un an;

2. Nu daţi echipamentele pe mâna amatorilor, chiar dacă aparent ştiu să instaleze Windows. Iar dacă n-au nici şurubelniţele potrivite, luaţi-vă jucăriile şi plecaţi.

3. Nu evitaţi profesioniştii sub motiv că cer mai mult. Dacă vă duceţi la amatori întâi, la urmă ajungeţi tot la profesionişti unde va costă şi reparaţia celor cauzate de „amatori”, asta dacă nu ajungeţi direct la magazin.

În povestea de faţă, la costul „desprăfuirii” duble, s-a adăugat şi costul hard disk-ului defectat. Evident placa de bază a scăpat la limită.

 

 

By Eugen Lenghel • IT 0

Sep 18 2013

Am plecat de la Gazetă. Ei şi?

apocalipseCâinii latră, caravana trece. Apa trece, pietrele rămân. Gura lumii slobodă. Câte o vorbă pentru fiecare punct de vedere. Acum să vi-l expun şi pe al meu. Amânarea anunţată „până la sfârşitul lunii”, tindea să se extindă „până la sfârşitul lumii”, chiar dacă intenţia iniţiala era o glumă de vacanţă.

O publicaţie dependenta doar de o persoană nu este o publicaţie în adevăratul sens al cuvântului. Devine tributară gusturilor şi opiniilor unei singure persoane. Dacă respectiva persoană poate profita de un feedback real din partea publicului, proiectul se dezvoltă interesant. Cu totul altceva este dacă proiectul a fost pornit de o echipă. O anumită rigiditate birocratică apare din când în când, o inerţie a desfăşurării proceselor redacţionale.

În august, Gazeta SF era în pragul unei înnoiri a colectivului redacţional, oarecum sărăcit prin retragerea de facto a redactorului şef adjunct. Propunerile erau lansate, ba chiar era evaluată ideea unui concurs de proiecte. Ambiţii deşarte ar spune unii; ambiţii de revistă profesionistă ar zice alţii. Deşi activitatea la Gazeta SF era pro bono, mă gândeam cum să atragem sponsori. Cum să obţinem unele fonduri, evident limitate, dar poate suficient de interesante astfel încât cei din redacţie să zâmbească, măcar odată pe lună.

Mai mult, tentaţia supremă, materializarea printului, era destul de aproape, discuţii avansate fiind realizate cu două-trei edituri. Mai ales Nemira, care ne-a ajutat cu premiile concursului de proză scurtă. Este editură în grup? Nu ştiu de aşa ceva. Gazeta SF este afiliată vreunei edituri? Cel puţin până la începutul lui septembrie, nu era. Deci, mulţumim încă o dată Editurii Nemira.

Toate bune şi frumoase, dar de ce am plecat? Tuturor ne vine rândul sa plecăm, mai devreme sau mai târziu. Gazeta SF dovedeşte dacă este un proiect viabil doar dacă supravieţuieşte schimbărilor. Nu este un proiect iniţiat de mine, nu este al meu, nu am fost singur la conducerea redacţiei. Ba chiar pot spune că şedinţele echipei sucevene decid ce se întâmplă acolo, dar despre asta mai târziu. Gânduri de schimbare am mai avut, dar am căutat să stau cât mai mult şi să pot creşte acest proiect. Acum Gazeta SF are o formă nouă, modernă aş putea spune, şi destule atribute ca să o facă demnă de luat în seamă. Deşi sunt destui care o ignoră când e vorba de făcut revista presei, cititorii sunt cei care contează, iar aceştia sunt mulţi şi foarte apropiaţi.  Cât despre „binevoitori”, sunt convins că este vorba de fapt de „amicii” mei personali. Din acest punct de vedere, Gazeta nu are decât de câştigat. Deşi direcţia şi programul abordat vor fi probabil mereu în conflict cu ideile respectivilor.

Revenind la subiect, plecarea mea aş fi vrut să se facă după ce instruiam un nou redactor. Pe de altă parte, se contura clar pericolul ca revista să fie condusă exclusiv de mine, redactorii suceveni îndepărtându-se constant. Nu am înţeles fenomenul decât ca pe o dezaprobare a relaţiilor mele cu o gaşcă sau alta. Deci politică. Nefiind lucruri spuse în faţă, clare, deşi ar fi trebuit. Nu pot lucra cu persoane care sunt amabile doar de complezenţă. Dragi foşti colegi de redacţie, imaginea Gazetei a suferit mult din cauza lipsei voastre de reacţie şi nu a faptului că aş fi atacat eu pe unul sau pe altul, mai ales că aceste aşa zise atacuri nu au fost purtate în paginile revistei.

În fine, concursul care trebuia să se încheie la sfârşitul lunii august nu a mai avut condiţiile clare şi precise de desfăşurare, datorită hostingului neplătit. Degeaba ne dăm pe după vişin, aceasta e realitatea şi a fost vizibilă până în Noua Zeelandă. Neavând posibilitatea de a interveni nici direct nici indirect, ofertele mele fiind respinse, nu întrevedeam decât o singură soluţie. Nu puteam accepta o cădere a prezenţei  Gazetei SF mai lungă de două zile, fără să iau o decizie. Mai mult, colectivul sucevean trebuia să se întrunească pentru a discuta situaţia hostingului şi posibile alte teme, cu destulă întârziere. Faptul că nu am fost anunţat de concluziile şedinţei, că părerea mea era considerată a priori irelevantă  în această discuţie, pune în aceeaşi categorie şi contribuţia mea la Gazeta SF. Drept urmare am presupus că vă e jenă să-mi spuneţi clar şi răspicat că această colaborare vă incomodează. V-am scutit de o problemă şi am renunţat la poziţia onorifică de redactor al Gazetei SF. Mulţumesc totuşi pentru bunăvoinţa arătată atâta vreme.

Autorilor şi nu mai puţin cititorilor Gazetei, vă spun ca nu am în plan un proiect clar pentru o altă revistă, nu mă voi implica în redacţia altei reviste cel puţin în viitorul apropiat, dar dacă doriţi să apelaţi pentru îndrumări, sfaturi, comentarii, evaluări sau orice altceva, vă aştept mesajele. Aveţi proze noi, poate vă îndrum să le publicaţi la una sau alta dintre reviste. Indiferent de zvonuri, răutăcioase sau ba, colaborez la Revista Nautilus doar cu texte şi articole.

Pe termen lung, singurul proiect cert rămâne Festivalul SF din 2014.

Al vostru, la fel de incomod, EL.

 

By Eugen Lenghel • Reflectii 1

Sep 10 2013

Sclavie modernă şi diversiuni canine

moise--proiectProblema: De ce un proiect superficial si vădit răuvoitor, fără aviz de la Justiție si de la Mediu a fost aprobat de Guvern? Nu cumva exact aceea era viziunea miniștrilor decidenți si exact asta au vrut pentru noi? E de necrezut ca la nivel de Guvern să se joace leapşa cu Parlamentul. Asta a declarat de fapt primul ministru, nu-i aşa? Cum ca se joacă…
Hipsteria salvează România: socialist-comuniștii ce se vor capitalişti preferă să dea un lustru academic acuzelor îndreptate împotriva unei burghezo-moşierimi pe care n-o poate identifica decât prin “biciclete vintage” in loc de “biciclete vechi cumpărate din sferturi de salariu” sau “ochelari cu rame groase” în loc de ochelari moşteniţi de la tataie, pentru că n-avem bani de rame de aur. Iar bărbile inexplicabile sunt aluzie la bizoni şi zimbrii carpatini, prin care se încearcă asocierea cu “bizonii străzilor” – cei cu maşini luxoase, chestie cu care mulțimea din stradă nu prea are de-a face. Pentru că cei care comentează astfel au ochelari cu rama de aur in loc de bicicleta si se plimba intre Dorobanți şi Voluntari cu caleşti bizonice. E la moda termenul de hipster. Daca era acum câtiva ani, toi eram manelişti. Ziariştii de fapt nu ştiu cum sa insulte mai cu spor, așa ca folosesc insulta la modă. Sub pretextul că îşi reconsideră poziţia mai dau cu bățul în baltă de câteva ori. Au îmbătrânit şi cei de la Kamikaze.
Problema căţeilor? Căinii! Cea mai mare ameninţare pentru populația umană nu este populația canina in sine, cât dejecţiile acesteia din urmă. Pentru Bucureşti asta înseamnă cel puțin 4 tone de praf insalubru datorat numai câinilor, in fiecare an. Bineînțeles il percepem doar sezonier. Te întrebi de unde vin alergiile, astmul, tot felul de boli stranii? De la praf. De câine. Curăță cineva străzile? Le spală zilnic? Îşi face cineva curat în faţă casei? Dar câinii se înmulţesc mai mult ca urmare a abandonului masiv… Ajungem la concluzia ca omul îşi vrea singur răul. Problema se pune greşit. Bineînțeles că trebuie să apărăm viaţa sub toate formele ei. Dar să apărăm o altă specie în detrimentul propriei specii este contrar instinctelor de supravieţuire, mai ales că viaţa în ansamblul ei nu este ameninţată.
Câtă vreme Guvernul României și Deputații au grijă întâi de corporații și pe urmă de locuitori, întâi de câini și pe urmă de locuitori, întâi de funcționari și pe urma de contribuabili, treburile or să meargă prost. Și toate treburile care merg prost au aceeași cauză.
În fine, o paralelă amară între un genocid istoric şi altul proiectat: Diferența între Roșia Montana și Auschwitz este că la Roșia Montana întâi se scoate aurul și pe urmă sunt otrăviți oamenii. Totul în folosul muncii.

By Eugen Lenghel • Reflectii 0

«‹ 2 3 4 5 ›»

Categorii

  • IT (7)
  • Poezie (2)
  • Proza (11)
  • Reflectii (89)
  • Reviews (5)
  • Scurte (7)
  • Stiri (23)

Meta

  • Log in
  • Entries feed
  • Comments feed
  • WordPress.org

Caută pagina

Comentarii

  • Eugen Lenghel on Lucrurile bune nu se tac …
  • Samba on Lucrurile bune nu se tac …
  • Alex Neagu on Concursul de roman Tracus Arte – Gazeta SF 2013
  • Eugen Lenghel on Concursul de roman Tracus Arte – Gazeta SF 2013
  • Alex Neagu on Concursul de roman Tracus Arte – Gazeta SF 2013

Arhiva

Blogroll

  • BoingBoing News
  • Cory Doctorow
  • Fictiuni.ro
  • Free SF Online
  • Gazeta SF
  • GizMag
  • Like NoiNU
  • SciFiEntLand
  • TechCrunch
  • The Register
  • The SF Site
  • Wolfram|Alpha Search
  • World SF Blog

Meta

  • Log in
  • Entries feed
  • Comments feed
  • WordPress.org

↑

© Lenghel, despre realităţi 2022
Powered by WordPress • Themify WordPress Themes