Eugen Lenghel

Anunţat cu jumate de gură, cu un program incomplet şi eronat pe alocuri, Romconul agăţat de Zilele Helion pare a fi pornit cu stângul. Deşi capacitatea de organizator a lui Cornel Secu ar fi permis totuşi recuperarea deficienţelor şi desfăşurarea unui eveniment decent.

Trecând peste gafele lui Secu, mai mulţi bucureşteni şi nu numai, ar fi participat totuşi la aşa zisul eveniment elitist, la care se accede doar cu bilet de intrare. Dar domnia sa a lansat un bumerang atomic, fără a fi pregătit să-l prindă. Radicalul liber de la Timişoara a demonstrat că nu acceptă reconcilierea, invitaţiile de colaborare fiind pesemne pentru păstrarea aparenţelor.

Din păcate această atitudine se va reflecta în mai multe moduri decât financiar, acoperind cu un con de umbră cenaclul Helion, al cărui “lider maximo” s-a retras doar de formă, nu de facto cum a făcut-o mult mai celebrul Fidel.

“Somebody shoot his foot with the biggest gun possible.”  E o frază care se aude de ceva vreme.

03.03.2012

Ceea ce a pornit ca o analiză la rece a exceselor unei singure persoane, care folosind numele grupării care-i stă în spate atacă nediscriminat în speranţa reducerii la tăcere şi anonimat, a luat amploare. Unii pot aduce în actualitate dictonul “cine seamănă vânt culege furtună”. Absolut adevărat, semănătorii de vânt nefiind noi.

Mulţumim, că ne stau alături. lui Michael Hăulică şi lui Horia Ursu şi celorlalţi care şi-au exprimat opinii relevante pe site-uri şi pe bloguri. E semn că ne-am pus de acord cu toţii că epoca abuzurilor verbale şi expresiilor licenţioase circulânde în afara operelor literare e destinată uitării. Simţim cu toţii nevoia unei relaxări a conflictelor de orice fel, pentru a ne putea aşterne scrisului. Le mulţumesc domnilor Dan Doboş şi Radu Romaniuc pentru susţinerea acestor imperative.

S-a amintit de ipoteza Romcon. Nu aceasta a fost cauza reacţiei noastre deşi, modul în care a fost prezentat de Cornel Secu, virtualul  ROMCON beneficiază de un program dezlânat, exprimări neîngrijite şi incoerente sau de pură fabulaţie legată de „primul după nu ştiu câţi ani”. Da, ar fi primul într-un an bisect, după mai mulţi ani. Ca să o luăm matematic. Sau, freudian, ar fi primul lor Romcon după mai mulţi ani de abandon şi ignorare. S-au trezit de dimineaţă, au bătut sec cu pumnul în masă, declamând: „de azi se făcu lumină-n sat, la Romcon ne-am adunat”. Şi, ca să fie treaba cocoşată, în ciuda incocoşabililor, în spatele fiecărui Romcon trebuie să stea o asociaţie, a lor. Să le fie de bine.

Parafrazându-l pe Delavrancea, „Romconul n-a fost al strămoşilor voştri, n-a fost al nostru şi nu e al vostru, ci al urmaşilor tuturor, şi al urmaşilor urmaşilor lor în veacul vecilor!”

Acesta e un fapt. Romconul nu este instituţia nimănui, fiind instituţia tuturor.

05.03.2012

Nu spun ce fac oamenii mari de zăpadă. Stau acasă şi consumă. Ceva cu gheaţă sau cu lămâie. Limonadă, exact. În faţă focului, cu tanti de la grădiniţă, că e cod portocaliu şi se interesează cum va creşte puştiul. Fiecare cu tanti a lui de la grădiniță, sau fiecare după gust. De gustibus…

Ce fac oamenii sărmani care trebuie să traverseze Bucureştiul pe cod portocaliu? O iau în piept. Zăpada. Şi în picioare, foarte mult în picioare. În ghete, în ciorapi, în pantaloni şi în chiloţi. E destulă să intre şi mai sus. Şi foarte udă pe alocuri. Suficient de udă ca să nu stai locului pe şosea în baltă, şi multă ca să nu stai pe trotuar în zăpadă. Adică pe potecile late de-o palmă, pe care se îmbrâncesc uneori trecătorii care vin din sensuri opuse.More

SOPA, PIPA, ACTA, Facebook, Google+, Yahoo!, etc. YouTube, Vimeo, TV, App Market, bla bla.
Lumea începe să socializeze mai mult cu internetul şi mai puţin cu lumea. Cum s-ar spune – ca lumea. Vor începe să facă sex virtual şi copii prin FedEx. Sau FanCourier.
Nu vreau să spun că sunt sub sevraj după ce mi-am închis contul de facebook, pentru că e doar începutul. Să mă felicitaţi după ce ies de pe Yahoo!, care mi-a mâncat considerabil mai mult timp din viaţă decât facebook.More