Routere WiFi – ce e bun pentru acasă?

20070527-WRT54GL

În seria „o problemă de IT, o soluţie practică”, vă prezint următoarea problemă rezolvată. Ce router Wifi alegem? Dacă până acum un an mai puteai face diferenţieri şi alegeri pe baza aplicaţiilor folosite, acum toată lumea foloseşte streaming video şi voce. Debitul este important, ceva mai mult decât distanţă. De aceea, vom discuta doar despre routere din clasa N, lăsând la o parte clasa G cu celebrul WRT54-GL de la Linksys/ Cisco.

Ce avem în vedere? Rata de transfer să fie minim 300 Mb/s. Preţul, cât mai mic posibil pentru calitate ok. Acum, nu va aşteptaţi ca pentru 300 Mb/s să plătiţi mai puţin de 100 de lei, să meargă şi bine.

Ok, parametrii i-am stabilit, care sunt criteriile de calitate atunci? Antenele! Dacă vreţi să priviţi un film din dormitor, cu routerul în sufragerie sau în hol, vă trebuie antene. Cu cât mai mari cu atât mai bune. Majoritatea ruterelor vin cu antene de 1-2 dB. Ceea ce înseamnă foarte puţin. Dincolo de primul perete aveţi probleme. Antenele de 3-5 dB sunt un pic mai scumpe, dar dacă le găsiţi deja în pachet cu routerul, e excelent. Sunt şi aparate cu antena ascunsă în carcasă. Din experienţă,  vă pot spune că respectivele antene sunt destul de slabe. E bine să le ocoliţi. Sunt excepţii, cum ar fi routerele din seria N de la Cisco/Linksys, dar acelea sunt relativ scumpe. A nu se confunda cu seria E(conomy), făcute într-adevăr pentru useri casnici, dar cu tot felul de probleme. Chiar dacă sunt de firmă, nu fac faţă pentru mai mult de 4-5 device-uri conectate.

Am vorbit de antene, dar trebuie spus ceva despre soft. Firmware-ul, sistemul de operare al routerului este important. De multe ori vă daţi seama din interfaţă de configurare despre ce e vorba. Daca e simplistă i cu puţini parametri, nu prea ergonomică, nici routerul nu este mai breaz. Aici aş putea aminti routerele de la Serioux sau TP-link, cu soft relativ neîngrijit făcut. La majoritatea modelelor, firewall-ul este absent. Iar în condiţiile în care orice puşti de liceu se bagă să cloneze ip-uri şi să spargă reţele, nu este foarte comod.

Deci antene bune, soft bun (citiţi manualul de utilizare înainte să-l cumpăraţi şi va lămuriţi), preţ rezonabil (nu cel mai mic din piaţă), minim 300 Mb/s.

DIR-605L_A1_Image H(Front).jpg.320Ah, mai e o problemă legată de antene. Fără antene vizibile, o antenă, două antene sau trei antene. Ce alegem? O antenă ar echivala cu 150 Mb/s, dar nu e tocmai aşa. Specificaţiile pentru draft N prevăd trei canale de frecvenţe prin care se fac simultan emisii şi recepţii. Fără trei antene, nu este posibil. Oricum, pe o antenă, la un moment dat, comunicaţia se face într-un singur sens. Deci half-duplex. Pe trei antene avem 3 canale half duplex. Pe 2 antene, avem 1 canal adaptativ full-duplex. Pe o antenă, avem latenţe mari. O antenă mică, e bine s-o ignorăm. Antene incluse în carcasă? Aş zice ca foarte probabil sunt antene foarte mici. Ce este de reţinut cu antenele exterioare: de cele mai multe ori sunt detaşabile (la ruterele ieftine i slabe – nu) şi pot fi înlocuite cu antene mai mari, care pot transmite la distanţe mai mari. De exemplu, cu o antenă direcţională de 12 Db am reuşit comunicaţii la 4 Km. E adevărat, a trebuit să caut un punct suficient de înalt pentru a avea vizibilitate directă.

Considerând tot ce am spus mai sus şi ceea ce se găseşte pe piaţă acum în România, am putut alege un router D-Link DIR-605L, cu două antene de 5 dB, soft uşor de configurat, cu posibilităţi avansate de configurare a rutelor statice, firewall, port-forwarding, DDNS, cu securitate la zi şi ofertă gratuită de servicii Cloud (inclusiv supraveghere la distanţă a reţelei). Preţul este între 120 şi 140 de lei, destul de bun pentru ce e în pachet.

 

FFA1C6CC73_64206_b.jpg.320Altă alegere,  ar fi ASUS RT-N12 C1, la un preţ puţin mai mare, care permite configurarea a patru reţele Wifi pe acelaşi dispozitiv.  Dacă vorbim şi de acces USB, print server, deja intram în altă gamă de preţuri şi alte aplicaţii. De unde vom porni un alt articol.

Va urma.